Lucrezi de noapte? De ce boala risti sa suferi

Redacția Redacția

Actualizat 20. 10. 2011

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Adolescentii si tinerii care lucreaza de noapte prezinta un risc de doua ori mai mare de a suferi de scleroza in placi, in comparatie cu media populatiei, potrivit unui studiu suedez publicat marti in revista stiintifica Annals of Neurology.

"Analiza noastra a relevat faptul ca exista o asociere importanta intre lucrul de noapte la o vârsta tânara si aparitia sclerozei in placi", a explicat intr-un comunicat Anna Hedström, coordonatoarea echipei de cercetatori de la Institutul Karolinska din Stockholm care au realizat acest studiu.

Savantii suedezi au analizat doua grupe de populatie. Un grup era compus din 1.343 pacienti suferind de scleroza in placi din 2004 si din 2.900 de persoane sanatoase. Celalalt grup era alcatuit din 5.129 de persoane afectate de aceasta maladie si 4.509 persoane sanatoase.

Voluntarii aveau vârstele cuprinse intre 16 ani si 70 de ani. Ei au fost rugati sa precizeze orarele de lucru. Cercetatorii au comparat apoi fisele medicale ale voluntarilor care au lucrat in intervalul 21.00-7.00 cu cele ale voluntarilor care nu au lucrat niciodata de noapte.

In cele doua grupe, savantii au constatat ca voluntarii care au lucrat de noapte timp indelungat, inainte de a implini vârsta de 20 de ani, prezinta un risc de doua ori mai mare de a dezvolta scleroza in placi.

Din cauza frecventelor orare de lucru, "ceasul biologic devine dereglat, calitatea somnului este mai putin buna si acesti doi factori au un impact asupra sistemului imunitar", a precizat Anna Hedström.

In schimb, lucrul de noapte la persoanele de peste 20 de ani nu a avut niciun impact asupra riscului de declansare a sclerozei in placi.

Scleroza in placi este o maladie neurologica, caracterizata prin distrugerea progresiva a tecii de mielina (invelisul protector al nervilor), a fibrelor nervoase din creier si din maduva spinarii.

Boala cauzeaza, pe termen lung, o perturbare a transmiterii informatiei vehiculate de influxul nervos si conduce la aparitia unor simptome precum tulburari de vedere, locomotorii, tactile si probleme de concentrare.

Mediafax