Prima înregistrare a unui creier uman în momentul morții. Ce se întâmplă în ultimele secunde de viață

Un grup de cercetători a înregistrat pentru prima dată activitatea cerebrală a unei persoane aflate în ultimele momente de viață, iar rezultatele sugerează că înainte de moarte, oamenii ar putea experimenta un fenomen cunoscut drept „revizuirea vieții”.

Acest fenomen a fost relatat de mulți supraviețuitori ai experiențelor de moarte clinică, care au descris cum și-au văzut întreaga viață derulându-se în fața ochilor într-o succesiune rapidă de amintiri.

Prima înregistrare a unui creier uman în momentul morții

Studiul a fost realizat după ce un pacient de 87 de ani, tratat pentru epilepsie, a suferit un stop cardiac în timp ce era monitorizat cu un electroencefalograf (EEG). Deși scopul inițial al dispozitivului era de a analiza activitatea cerebrală legată de crizele epileptice, echipa de cercetători a reușit să surprindă 900 de secunde de activitate neuronală din jurul momentului morții.

Analizând ultimele 30 de secunde înainte și după oprirea inimii, specialiștii au descoperit că anumite zone ale creierului responsabile de memorie și recuperarea amintirilor erau încă active.

„Generând oscilații cerebrale implicate în recuperarea amintirilor, creierul ar putea derula o ultimă recapitulare a evenimentelor importante din viață, similar celor raportate în experiențele de moarte iminentă”, a explicat dr. Ajmal Zemmar, neurolog la Universitatea din Louisville, Kentucky.

Ce au arătat măsurătorile undelor cerebrale

Înregistrările EEG au indicat schimbări în ritmurile cerebrale cunoscute sub numele de oscilații gamma, dar și în alte tipuri de unde precum delta, theta, alfa și beta.

Oscilațiile gamma sunt asociate cu funcții cognitive superioare, inclusiv cu recuperarea amintirilor și flashback-urile, ceea ce sugerează că în ultimele momente de viață, creierul încearcă să rememoreze evenimente marcante.

Cercetătorii au propus ipoteza conform căreia creierul ar putea fi biologic programat să faciliteze tranziția către moarte, orchestrând un proces fiziologic complex în loc să se oprească instantaneu.

„Dintr-o perspectivă metafizică, dacă aceste modele de activitate neuronală apar în timpul amintirilor, viselor și stărilor de meditație, atunci este intrigant să speculăm că ele ar putea fi declanșate și în ultimele secunde de viață”, a declarat dr. Zemmar.

Ce înseamnă aceste descoperiri pentru medicina modernă?

Studiul ridică și întrebări etice majore legate de momentul exact în care se poate declara decesul.

„Aceste rezultate ne provoacă să reconsiderăm definiția sfârșitului vieții și ridică probleme importante, cum ar fi momentul optim pentru donarea de organe”, a adăugat neurologul.

Una dintre întrebările cheie este dacă ar trebui să fie luată în considerare activitatea EEG, alături de activitatea cardiacă (EKG), pentru a determina momentul exact al morții.

Totuși, cercetătorii subliniază că acest studiu s-a bazat pe un singur caz și că sunt necesare mai multe investigații pentru a confirma aceste ipoteze.

„Din punct de vedere științific, este dificil de interpretat datele, deoarece pacientul a suferit sângerări cerebrale, convulsii și inflamații. Nu putem trage concluzii definitive doar din acest caz”, a concluzionat dr. Zemmar.

Sursa foto: Shutterstock