(P) Cum arată România privind provocările în gestionarea deșeurilor

Cristina Marin

Publicat acum 4 oră

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Pe fondul creșterii cantității de deșeuri generate la nivel global, gestionarea eficientă a colectării și a procesului de transport deseuri devine o componentă esențială pentru un viitor sustenabil. În Uniunea Europeană, statisticile Eurostat pentru 2022 arată o evoluție pozitivă în direcția recuperării și reciclării, dar și diferențe notabile între state în privința metodelor de gestionare a deșeurilor.

Conform Eurostat, în 2022 au fost tratate aproximativ 1 992 milioane de tone de deșeuri în Uniunea Europeană. Dintre acestea, 61,4% au fost recuperate, fie prin reciclare, fie prin alte metode de reutilizare, iar 38,6% au fost eliminate. O schimbare notabilă față de 2004 este creșterea cantității de deșeuri recuperate cu 40,6%, de la 870 milioane de tone la 1 223 milioane de tone, în timp ce cantitatea deșeurilor eliminate a scăzut cu 25,1%, de la 1 027 milioane de tone la 769 milioane de tone.

Astfel, la nivel european, recuperarea include atât reciclarea (40,8% din totalul deșeurilor tratate), cât și umplerea cu resturi (14,2%) sau incinerarea cu recuperare de energie (6,4%). În contrast, depozitarea în gropi de gunoi a fost metoda predominantă de eliminare, fiind folosită pentru 30,2% din deșeurile tratate, în timp ce incinerarea fără recuperare de energie și alte metode de eliminare au reprezentat 8,4% din totalul deșeurilor.

Gestionarea deșeurilor în România

România se confruntă cu provocări semnificative în privința gestionării deșeurilor. Potrivit datelor Eurostat, în urmă cu doi ani, 93,8% din deșeuri erau depozitate la groapa de gunoi, o situație ce poziționează România printre țările cu cea mai mare rată de eliminare a deșeurilor prin acest procedeu, alături de Bulgaria (93,0%) și Finlanda (81,0%).

Un pas important în direcția unei gestionări mai sustenabile a fost introducerea în 2024 a Sistemului de Garanție Returnare (SGR), care urmărește îmbunătățirea ratei de reciclare, încurajând populația să returneze ambalajele reutilizabile. Acest sistem se aliniază obiectivelor europene și ar putea contribui la reducerea cantității de deșeuri care ajung la groapa de gunoi, fiind un instrument de stimulare a responsabilității ecologice în rândul cetățenilor.

Necesitatea colectării separate și a educației ecologice

Un element fundamental pentru creșterea ratei de reciclare este implementarea unui sistem de colectare deseuri eficient, accesibil atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Educarea populației asupra importanței reciclării și a impactului negativ al depozitării necontrolate reprezintă un alt pilon esențial. De asemenea, promovarea și extinderea infrastructurii de colectare selectivă sunt pași esențiali pentru a asigura că deșeurile reciclabile nu ajung în gropile de gunoi.

Provocări și obstacole în colectarea deșeurilor

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă autoritățile locale și operatorii de salubritate în România este lipsa unei infrastructuri adecvate pentru colectarea separată a deșeurilor. Sistemul actual este, în multe cazuri, fragmentat, și nu toate localitățile beneficiază de un program eficient de colectare. Conform statisticilor, rata de reciclare la nivel național este încă redusă în comparație cu media europeană, una dintre cauze fiind lipsa containerelor separate pentru fiecare tip de deșeu.

Mai mult, în zonele rurale, unde accesul la servicii de salubritate este limitat, deșeurile sunt adesea eliminate prin ardere sau îngropare, o practică ce duce la poluarea solului și a aerului. Crearea unor puncte de colectare accesibile și a unor campanii de conștientizare rămâne o prioritate pentru autorități și pentru organizațiile care militează pentru un mediu mai curat.

Importanța colectării separate și a reciclării

Colectarea separată a deșeurilor joacă un rol esențial în îmbunătățirea ratei de reciclare și, implicit, în reducerea impactului asupra mediului. Deșeurile din plastic, metal, hârtie și sticlă, atunci când sunt colectate separat, pot fi transformate în materiale reutilizabile, reducând astfel nevoia de noi resurse și de energie pentru producerea lor. O altă categorie importantă este reprezentată de deșeurile organice, care, în loc să fie trimise la groapa de gunoi, pot fi transformate în compost pentru agricultură, contribuind astfel la fertilizarea naturală a solului.

Transportul deșeurilor

Transportul deșeurilor trebuie să respecte norme stricte de siguranță, mai ales în cazul celor periculoase. Substanțele toxice, deșeurile medicale sau reziduurile chimice necesită măsuri speciale de ambalare și transport pentru a preveni accidentele și poluarea accidentală a mediului. Utilizarea vehiculelor echipate corespunzător și a unor trasee bine stabilite contribuie la reducerea riscului de contaminare.

Un alt aspect de luat în considerare este optimizarea traseelor de transport pentru reducerea emisiilor de CO2. Din ce în ce mai multe companii investesc în flote de vehicule ecologice, alimentate cu energie electrică sau combustibili alternativi, ca parte a eforturilor de a reduce amprenta de carbon. Această practică poate reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, în concordanță cu directivele europene privind transportul sustenabil.

Gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră, atât pentru România, cât și pentru întreaga Europă. Cu toate că statele membre UE au făcut progrese semnificative în creșterea cantității de deșeuri recuperate, diferențele mari dintre ele subliniază necesitatea unui efort concertat în direcția sustenabilității. Prin implementarea unor măsuri inovatoare, precum SGR și crearea unei infrastructuri solide de colectare separată, România poate contribui la o Europă mai verde și mai sănătoasă.