Câți bani ar fi plătit Elena și Nicolae Ceaușescu pentru hainele de blană în care au fost executați în anul 1989. Suma e uriașă

1989 a fost anul schimbării pentru țara noastră, după ce românii au ieșit în stradă și au făcut Revoluția în urma căreia România a scăpat de comunism.

Pe 25 decembrie 1989, Elena și Nicolae Ceaușescu au fost executați, iar acum designerul Daniel Mărgărit, expert în blănuri, a vorbit despre momentul în care dictatorul și soția lui au fost împușcați la Târgoviște.

Potrivit lui Daniel Mărgărit, familia Ceaușescu avea o colecție impresionantă de blănuri de lux, foarte scumpe, pe care el le-a văzut personal. Mai mult decât atât, expertul în blănuri a dezvăluit și cât costau hainele în care Elena și Nicolae și-au pierdut viața în anul 1989.

„Când am vizitat palatul lor, am văzut și o serie de blănuri. Unele erau cumpărate cred că din Germania, după cum erau sortate și prinse în niște pachete speciale care nu se găseau în România. Cred că erau în valoare totală de vreo 300.000 de lei. În anii '80, o haină de nurcă costa și peste 100.000 de lei, în cazul în care o găseai. Mama aducea materialele din Germania, le lucra, și apoi dădea o haină din nurcă cu 80.000 de lei. Însă trebuia să ai răbdare, căci pe lista mamei se aștepta și doi ani.

Elena Ceaușescu era îmbrăcată cu un palton din blană, cred că era din castor tuns, altfel, dacă era din altceva, devenea prea greu. Haina aceea costa în jur de 50.000 de lei. Iar Nicolae Ceaușescu purta un palton îmblănit cu astrahan, al lui costa în jur de 30.000 de lei, dacă era din calitate foarte bună. Nu știu însă dacă erau cumpărate din Occident. Ambele valorau 80.000 de lei, cât un apartament”, a spus Daniel Mărgărit pentru Click.

​

Celebrul designer a mai dezvăluit că, pe vremea comuniștilor, mulți meșteri blănari au fost trimiși să se experimenteze în Germania, însă aceștia nu s-au mai întors în România, astfel că a dispărut mâna de lucru.

„În ultima vreme, soții Ceaușescu mergeau mai mult pe materialele autohtone. Erau două ferme, la 1 Decembrie și la Bacău, de vulpi. Vizon se creștea mai puțin, la Bacău, dar nu era de calitate. În România mai erau nutrii, astrahanul fiind însă cel mai popular. Se mai importau blănuri din vulpi din Polonia, dar foarte puțin, căci aveam și noi. Gospodăria de Partid era un fel de batalion disciplinar: cei mai buni meșteri erau, de fapt, la Cooperativa Blănarilor. Aceștia învățaseră meserie în atelierele vechi.

De exemplu, tata făcuse ucenicie timp de 6 ani, iar la 18 ani, în 1939, deja era meșter blănar. Membrii familiei din partea tatălui au fost toți blănari. Însă, după ce au venit comuniștii, au început să dispară blănurile de lux, lucrându-se mai mult din astrahan, vidră și hamsteri, o paletă mult mai îngustă. Nu mai aveau mașini de cusut performante, ci unele mai vechi, nu mai aveau ace, ață, deci nu ieșeau niște haine extraordinare. Plus că nu mai aveau meșteri de la cine să învețe această meserie.

Prin anii '70 a fost un exod, meșterii blănari au plecat la specializări prin Germania și au rămas cu toții acolo, chiar și un unchi al meu. Prin urmare, familia Ceaușescu nu se bucura de cea mai calificată mână de lucru, fiecare muncitor avea stilul lui: două haine nu erau lucrate la fel”, a mai spus Daniel Mărgărit pentru sursa citată.

foto: Getty Images