Flavius Jakubowicz, consultant fiscal: ”Creșterea TVA-ului este o măsură care ar putea accentua inflația, crescând riscul de sărăcie pentru aproximativ 32% din populația României”

Există, în spațiul public, o mulțime de zvonuri legate de faptul că TVA-ul s-ar putea să crească de la 19% la 24% - fiind o măsură nepopulară, Guvernul trage de timp. Însă creșterea cotei TVA le va aduce autorităților mai mulți bani la buget, ceea pentru români se va traduce în creșteri de prețuri peste tot. Flavius Jakubowicz, specialist în consultanță fiscală și contabilitate, ne explică în ce fel ar putea afecta românii măsurile pe care autoritățile le-ar putea aplica începând de anul viitor.

Sunt românii pregătiți pentru un nou val de scumpiri?

Majorarea TVA-ului ar afecta în principal consumatorii cu venituri reduse, deoarece aceștia alocă cea mai mare parte a veniturilor pentru bunuri de consum esențiale. Creșterea TVA-ului de la 19% la 21% sau o cotă superioară este o măsură care ar putea accentua inflația, estimată să revină la 6% în 2025, afectând puternic piața de consum și crescând riscul de sărăcie pentru aproximativ 32% din populația României. Totuși, dacă ar fi să alegem răul cel mai mic, atunci eliminarea cotelor reduse în cât mai multe cazuri posibile ar fi cel mai recomandat, decât să fie majorată cota standard, care ar aduce foarte multe implicații în economia și așa șubrezită în ultimii ani și cu un accent în acest an electoral.

Raportat la nivelul sărăciei din țara noastră, cum va impacta această măsură?

Cu o rată de risc de sărăcie și excluziune socială de 32% în 2023, orice majorare a TVA-ului va adânci dificultățile financiare pentru români. Deși măsura ar putea aduce venituri suplimentare la buget, ar necesita măsuri compensatorii, cum ar fi deduceri fiscale pentru categoriile vulnerabile sau scheme de sprijin pentru a atenua impactul asupra celor cu venituri mici. CFA România estimează că veniturile suplimentare obținute din TVA ar putea fi absorbite de cheltuielile crescute ale gospodăriilor, reducând și mai mult economiile disponibile

De ce vor autoritățile să facă asta, de la ce capitol le lipsesc finanțări?

Deficitul bugetar, probabil va ajunge 8% din PIB în 2024, este o presiune majoră asupra guvernului. Creșterea TVA-ului este văzută ca o soluție pentru susținerea cheltuielilor publice neacoperite, cum ar fi pensiile și salariile bugetare. În lipsa unei astfel de măsuri, România riscă presiuni din partea creditorilor internaționali și ar putea vedea restrângeri bugetare mai dure. Totuși, este posibil ca decizia să fie amânată până în 2025, dar cel mai sigur vor fi creșteri de taxe începând cu 1 iulie 2025, dat fiind schimbarea guvernului și nepopularitatea măsurii.

De ce nu iau această măsură acum?

Este de așteptat ca decizia să fie amânată pentru a evita o reacție negativă imediată din partea consumatorilor (a se citi alegătorilor), mai ales în contextul alegerilor și schimbărilor politice. În plus, guvernul explorează alte soluții fiscale, cum ar fi reducerea cheltuielilor publice („explorare” pe care o tot cunoaștem de foarte mulți ani și suntem doar amăgiti cu ea, se face doar pe hârtie, iar în realitate costurile tot cresc) și optimizarea colectării fiscale. O astfel de măsură ar avea un impact semnificativ asupra consumului și investițiilor, iar guvernul ar putea lua în considerare trecerea la noua cotă de TVA doar dacă deficitul bugetar rămâne nerezolvat.

Ce măsuri ar putea să ia statul (în afară de creșterea TVA – care o chestie relativ ușor de implementat, dar dureroasa) – să colecteze mai inteligent?

În afara majorării TVA-ului, guvernul poate crește eficiența colectării prin combaterea evaziunii fiscale, utilizând tehnologii digitale avansate și simplificând conformarea fiscală. Implementarea de soluții digitale, cum ar fi facturarea electronică și analiza tranzacțiilor în timp real, ar permite ANAF să detecteze mai eficient frauda și să îmbunătățească colectarea. O altă soluție este optimizarea colectării din sectoare cu risc de evaziune, cum ar fi comerțul cu produse accizabile și construcțiile.

Care sunt zonele cu cea mai mare fraudă fiscală și de ce nu intervin acolo?

Principalele sectoare vulnerabile la evaziune fiscală includ cel al construcțiilor și al comerțului cu produse accizabile, industria HORECA si turism. Această problemă persistă din cauza complexității legislației fiscale și a lipsei resurselor pentru monitorizare eficientă. Utilizarea unor noi tehnologii, cum ar fi analiza datelor și machine learning pentru detectarea tiparelor de fraudă, ar putea ajuta la o intervenție mai eficientă. Totodată, consolidarea colaborării între ANAF și instituțiile internaționale de monitorizare ar putea aduce rezultate mai eficiente în reducerea fraudei fiscale