ß
Îngrijorările legate de claritatea mentală a președintelui Joe Biden au crescut după ce dr. Stuart Fischer a subliniat că tiparele recente de vorbire ale lui Biden seamănă cu simptomele timpurii observate la actorul Bruce Willis, înainte de diagnosticul său cu demență frontotemporală.
Gallery
Soția lui Willis, Emma Heming Willis, a dezvăluit anterior că problemele de vorbire ale actorului păreau inițial legate de bâlbâiala sa, dar ulterior au condus către diagnosticarea cu demență.
Într-un interviu pentru Daily Mail, dr. Fischer a explicat că „alte probleme neurologice” ale lui Biden ar putea sugera o legătură cu afazia, o afecțiune care poate afecta atât capacitatea de înțelegere, cât și de exprimare.
Experiența lui Bruce Willis arată cum simptomele timpurii de afazie pot fi ușor confundate cu efectele normale ale îmbătrânirii, mai ales în cazurile în care există deja dificultăți de vorbire, cum ar fi o bâlbâială.
Emma Heming Willis a observat că vorbirea soțului ei devenea treptat mai puțin controlată, însă aceste schimbări lente și subtile au fost inițial trecute cu vederea de către familie.
Această pierdere progresivă a capacităților de comunicare este adesea un semn precoce al demenței, inclusiv a unor afecțiuni precum demența frontotemporală, care afectează în general persoane între 45 și 64 de ani.
În cazul lui Biden, dr. Fischer a precizat că „ar putea fi o pierdere normală de memorie asociată vârstei înaintate sau un alt tip de demență, dar este imposibil de diagnosticat fără o evaluare personală.”
Criticii susțin că dificultățile de vorbire ale lui Biden reflectă probleme cognitive mai profunde, subliniind momente în care pare să-și piardă concentrarea sau să întâmpine dificultăți în a găsi cuvintele potrivite.
Aceste discuții au fost intensificate după dezbaterea cu fostul președinte Donald Trump, unde Biden a avut momente în care părea să ezite sau să piardă firul ideilor sale.
Cu toate acestea, examenele recente și evaluările neurologice oficiale nu au confirmat nicio afecțiune cognitivă la Biden, deși solicitările pentru mai multă transparență rămân un subiect de interes public.
Foto: Profimedia