Tily Niculae, mărturisiri emoționante: „Eu eram, practic, un copil într-un corp de femeie, care s-a trezit cu un alt copil”

Lorena Martin

Publicat 29. 10. 2024

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

O mai ții minte pe Roxana din serialul „La bloc”? Astăzi, este o femeie în toată firea, o mamă dedicată cu doi copii, cu o comunitate unită pe Instagram și Facebook. Recent, a apărut în piesa „Frumoasa și Bestia”, o revenire pe scenă care i-a adus din nou aprecierea publicului. Și este și studentă la a doua facultate, în an terminal.

Tily Niculae, pe numele său real, nu a dus o viață tocmai roz, dar s-a reinventat continuu și nu s-a dat bătută nici măcar atunci când i-a fost cel mai greu. În ultimul episod al podcastului „Să vorbim de vorbă”, moderat de psihoterapeuta Oana Puican, Tily a vorbit deschis despre dificultățile pe care le-a depășit, de la accidentul vascular cerebral al fiicei sale, până la greutățile rolului de mamă, depresia post-partum, provocările continue ale vieții de familie, dar și ale online-ului.

„Anul 2023  a fost unul dintre cei mai grei ani ai noștri. Și ai mei personal, și ai noștri ca familie, pentru că așa cum am povestit, Sofia a trecut prin un episod traumatizant, a făcut un accident cerebral la vârsta de 12 ani. Eu mă reîntorsesem la teatru după 12 ani pauză, aveam premieră, eram în spital cu Sofia și în același timp îmi începuse și sesiunea (la a doua facultate)”, mărturisește actrița.

Când a mers prima oară la psiholog?

Maternitatea nu a fost o călătorie ușoară. Mai ales debutul ei. Când a născut-o pe Sofia, primul ei copil, Tily a simțit o schimbare profundă atât în viața ei, cât și în cea de cuplu.

„Până atunci, eram doi îndrăgostiți care făceau ce voiau. Sofia a schimbat foarte mult dinamica. Dinamica mea ca personalitate și ca ființă umană și dinamica noastră de cuplu, de familie. Habar n-aveam ce este, de fapt, o familie. Eu n-am putut să am relaxarea asta în mine, pe care o au unele mame care călătoresc din primele luni ca copiii și sunt zen. Am avut-o la Radu, dar după foarte mulți ani. La Sofia n-am avut-o”, povestește Tily.

Emoțiile o copleșeau în fiecare zi, iar presiunea de a fi o mamă perfectă începea să o apese.

„Mă plimbam pe stradă plângând sau plângeam după ce adormea copilul. Nu sunt o persoană care plânge des, dar plângeam din tot sufletul meu. Când plângeam, nu mă mai opream. Era stupid. Nu știam să identific oboseala cronică, care este cea mai gravă pentru orice ființă umană. Soțul meu îmi spunea să mă odihnesc, dar hormonal simțeam că dacă nu sunt acolo, în priză, sunt o mamă rea. În familie, nimeni nu știa cum să pună problema corect, să zică >. Am dus totul la extrem și m-am epuizat foarte tare”, mărturisește ea.

Conștientizarea acestei situații a trimis-o la terapie, iar în timp a învățat cum să se descurce.

„M-am dus singură la terapie și atunci am aflat că eram într-o depresie post-partum. Eu eram, practic, un copil într-un corp de femeie, care s-a trezit cu un alt copil. Aveam așteptări nerealiste. De-a lungul timpului, am încercat să mă auto-educ, fie că citesc, fie că ascult, fie că fur din experiențele altora”, spune ea.

Doi ani, perioada de „reașezare” în cuplu

Ca mamă, nu ți se oferă un manual de instrucțiuni, iar greșelile sunt inevitabile.

„Recunosc, în anumite momente, poate sunt exagerată. Simt când o dau de gard și îmi dau seama cumva că pun presiune pe ei. Pe Radu mai puțin, dar pe Sofia mai mult, pentru că îmi zic că ea poate, dar așteptările sunt nerealiste. O văd eu ca are un metru șaptezeci, dar imediat realizez că are 13 ani și mă duc să îmi cer iertare. Sau îi spun >”, mai spune Tily.

Relația cu soțul a trecut, de asemenea, prin schimbări odată cu apariția copiilor în viața lor. Au avut nevoie de timp pentru a învăța cum să fie parteneri și, în același timp, părinți.

„Îl rugam să stea cu Sofia noaptea și a stat, m-a ajutat foarte mult. Dar îmi spunea > și pe mine mă apucau nervii. A fost o muncă de așezare a noastră, ce înseamnă un cuplu și ce înseamnă rolurile de mamă și tată. Toată această > a noastră a durat cam doi ani, până să ajungem în punctul în care ne luăm task-urile fiecare, fără să mai vorbim sau să cerem explicit ceva”, povestește actrița.

Instinctul matern salvează vieți!

Atunci când Sofia a avut probleme de sănătate, a fost un moment extrem de greu pentru toată familia. Instinctul de mamă a fost cel care a salvat-o, practic.  

„A venit de la școală și mi-a spus că o doare capul. Eu i-am zis >. După care, mi-a spus că nu mai vede cu ochiul drept și că vede luminițe albe. Și zic, da, oboseală, nu știu ce, deficit de vitamine, mă gândeam. Eu trebuia să plec la doctor și ceva m-a ținut pe loc. Am întrebat-o dacă pot să stau cu ea la baie”, spune Tily.

Apoi, evenimentul s-a produs. Deși nu a fost un accident cerebral prropriu-zis, s-a manifestat ca unul.

„Cum a intrat în cadă, piciorul s-a întors, eu am crezut că i s-a pus un cârcel. A căzut în cadă, apoi s-a întors și mâna, după care n-a mai vorbit copilul. Norocul meu a fost că m-am prins că este un accident cerebral. Conform dosarului medical, nu este accident cerebral, este un accident ischemic tranzitoriu, adică trombul a venit, a blocat și a plecat”, povestește ea.

Frica de a-și pierde fiica a făcut-o să fie mai atentă la conexiunea cu familia ei și le recomandă din tot sufletul părinților să prețuiască mai mult nevoile copiilor.

„Avem tendința să le dăm flit, de multe ori spunem > sau > Le tăiem vorbele și nu le oferim spațiu pentru conectare. Totul este mai important, mai puțin ei. Apoi, când copilul ne spune >, reacționăm adesea cu supărare și închidem conflictul fără a aborda adevărata problemă”, explică ea.

Comunitatea online, construită pe sinceritate și autenticitate

La începutul rețelelor sociale, Tily a fost chiar sceptică dacă să-și facă un cont pe Facebook. Acum, are o comunitate unită în mediul online cu care interacționează constant.

„Nu e despre număr, e despre calitate. Eu mereu am spus, am în comunitatea mea niște femei atât de educate, și aici nu mă refer la Sorbona. Niște femei cu valori, cu principii. Niște femei care văd că și eu dau cu mopul, și eu mă simt frustrată, și eu mă simt obosită”, povestește actrița despre comunitatea ei.

Comunitatea pe care a reușit să o construiască este un spațiu în care Tily își împărtășește vulnerabilitățile și experiențele, pentru ca femeile să se simtă mai puțin singure în luptele lor. Această abordare sinceră și deschisă a ajutat-o să creeze o legătură autentică cu comunitatea sa.

„Mi-a scris recent o femeie din comunitate care se află în impasul vieții ei, cu nopți nedormite și atacuri de panică. Mi-a spus că nu știe în ce direcție să o ia și că simte că moare. Mi-a cerut ajutorul, iar eu i-am răspuns. Eu răspund la toate mesaajele. I-am spus ce poate să facă, ce am făcut eu, iar ea mi-a mulțumit din suflet”, spune Tily.