ß
Pe data de 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare de mare importanță în calendarul bisericesc.
Această zi aduce aminte de două evenimente importante: găsirea și ridicarea Sfintei Cruci de către împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, și sfințirea bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim. Este o zi marcată de post, rugăciune și respect față de cruce, simbolul central al credinței creștine.
Sărbătoarea amintește de Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, un simbol al jertfei supreme și al mântuirii omenirii. Tradiția spune că la data de 14 septembrie, în anul 335, episcopul Macarie al Ierusalimului a înălțat solemn Sfânta Cruce în fața unei mulțimi de credincioși, pentru ca toți să o poată vedea și venera.
Această sărbătoare este prilejul pentru credincioși de a reflecta asupra sacrificiului Mântuitorului și de a-și îndrepta rugăciunile către el, cerând binecuvântare și protecție.
Înălțarea Sfintei Cruci este asociată cu mai multe obiceiuri străvechi. În ziua sărbătorii, oamenii strâng ultimele plante de leac, cum ar fi busuiocul, mătrăguna sau năvalnicul, care sunt sfințite la biserică. Aceste plante sunt păstrate în casă, lângă icoane, și folosite pentru vindecarea bolilor sau în ritualuri de dragoste.
De asemenea, se spune că în această zi șerpii se retrag în ascunzișuri și produc o mărgică magică, cunoscută în folclor ca "piatra nestemată", despre care se crede că are puteri vindecătoare.
Pe 14 septembrie, creștinii țin post aspru, amintind de Patimile și moartea Mântuitorului. Se recomandă să nu se consume usturoi, prune, nuci și pepene, deoarece aceste alimente au forme asemănătoare crucii sau sunt asociate simbolic cu această zi. Cei care țin post negru cred că își vor purifica atât trupul, cât și sufletul, atrăgând binecuvântări și protecție divină.
Un alt obicei legat de această sărbătoare este păstrarea unor monede sfințite în portofel, despre care se spune că aduc belșug și spor în casă. Credincioșii duc aceste monede la biserică pentru a fi sfințite, apoi le păstrează pentru a le proteja bunăstarea și a atrage norocul financiar.
În zonele viticole, 14 septembrie marchează începutul culesului viilor. Este o tradiție ca preotul să sfințească via și butoaiele cu vin pentru ca anul viitor să fie la fel de bogat. În unele locuri, strugurii din ultima tufă nu sunt culeși, ci lăsați ca ofrandă pentru păsările cerului, fiind numiți "Strugurii lui Dumnezeu".
De asemenea, gospodarii adună ramuri de alun, considerate magice dacă sunt recoltate în această zi, și le folosesc pentru a depista izvoare subterane sau în alte ritualuri benefice.
Foto: Stirile Pro TV