Ce a declarat președintele juriului după ce filmul românesc „Trei kilometri până la capătul lumii” a primit premiul „Queer Palm” la Cannes

Diana Oprea

Publicat 27. 5. 2024

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Filmul românesc „Trei kilometri până la capătul lumii” a câștigat premiul „Queer Palm” la Festivalul Internațional de Film de la Cannes. După acordarea distincției, regizorul belgian Lukas Dhont, care a fost președintele juriului, a citit și motivația.

„O descompunere dură și prețioasă a unui sistem al violenței. Perspectiva sa dezvăluie încet lumea patriarhală în care au crescut personajele noastre în care spațiul de a exista pe deplin este făcut imposibil de structurile ideilor adânc înrădăcinate. […] În acest film hipnotizant, oamenii par să fie ținuți de sfori care îi îndepărtează de lumină, până când unii dintre ei încep să se elibereze”, a spus Lukas Dhont.

Queer Palm este decernat din 2010 la Festivalul de la Cannes pentru a celebra filmele cu „personaje sau tematică LGBT sau feministă, sau care provoacă normele legate de gen”, potrivit organizatorilor.

​De la înființarea sa, în 2010, Cannes Film Festival Queer Palm a recompensat filme memorabile care reflectă diversitatea și importanța temelor abordate de acest premiu. Filmele laureate anterior cu Queer Palm au contribuit la promovarea cauzei LGBTQ+ în cinema, printre ele numărându-se titluri precum: Monster (r. Kore Eda Hirokazu), Girl (R. Lukas Dhont), Portrait de la Jeune Fille en Feu (r. Céline Sciama), 120 Battements par Minute (r. Robin Campillo), Carol (r. Todd Haynes), Pride (r. Matthew Warchus) sau Laurence Anyways (r. Xavier Dolan).

„Mi se pare că iubirea, cu cea mai puternică formă a ei (părinte – copil) poate fi un teritoriu infinit. Când am pornit la drum cu Miruna Berescu (producătorul filmelor) nu ne-am gândit inițial la o trilogie. Gândul ne-a venit abia la Marocco / Mikado, când am văzut că, de fapt, familia cu care porniserăm la drum în Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor, s-a mărit. Acolo aveam doar un tată, fără mamă și cu un copil de la orfelinat, în Marocco avem un tată și o fiică, cu o mamă “adoptată” în familie, iar în Trei kilometri până la capătul lumii avem familia completă. Punctul de plecare este perspectiva dublă în care ne aflăm (Miruna și cu mine), cea de copii ai părinților nostri și cea de părinți ai copiilor noștri. ” spune Emanuel Pârvu într-un interviu pentru like5.ro.

Sursă foto: Getty Images

Vezi și: 

​